Comuna Arieşeni se afla in Muntii Bihor la o altitudine de 800-1000 m, pe Valea Arieşului Mare in depresiunea Arieşeni. Localitatea din Ţara Moţilor este mentionata documentar pentru prima data in anul 1909. In zilele noastre are 1860 de locuitori si este o statiune in formare datorita numarului mare de oameni ce si-l aleg ca destinatie de vacanta in sezonul rece. Acest lucru se datoreaza conditiilor propice practicarii sporturilor de iarna, existand in apropiere partii de schii precum cea din pasul Vârtop.

 

La Arieseni ajungeti doar cu masina pe drumul DN75, cu plecare din Stei(Jud Bihor) sau Turda (Jud Cluj).

 

 

Apa de la munte

 

MUNŢII PADIŞ-SCĂRIŞOARA-BIHARIA

                 In partea de nord a Munţilor Bihor (pe care-i numim Munţii Padiş-Scărişoara) râurile principale, cele cu direcţie vestică, spre Depresiunea Beiuşului, sunt: Crişul Băiţei, care atinge 21 km lungime şi are o suprafaţă bazinală de 92 kmp, respectiv un debit de circa 1 mc/s; Crişul Pietros ce măsoara 31 km şi o suprafaţa de 226 kmp iar debitul la Pietroasa atinge 4,15 mc/s.

                Cu scurgere spre est se remarcă Someşul Cald care are o lungime de 66,5 km până la confluenţa cu Someşul Rece, o supraţă de 449 kmp şi un debit de 7,74 mc/s. Some-şul Cald primeşte ca afluent pe Bătrâna (6 km lungime şi 36 kmp suprafaţă) şi pe Valea Belişului, ce atinge 21 km lungime, 121 kmp şi 2,32 mc/s debitul.

                Tot cu scurgere estică este Arieşul Mare care ajunge la valorile de 43 km lungime, şi o suprafaţă de 413 kmp, cu un debit de aproape 11,7 mc/s la Câmpeni (prin unirea cu Arieşul Mic). Afluenţii Arieşului Mare sunt: Cobleş (8 km lungime, 28 km suprafaţă), Gârda (16 km lungime şi 75 kmp) şi Albac (cu 18 km lungime şi aproape 6 mc/s la Albac, după unirea cu Arieşul Mare).

                Dintre lacuri, menţionăm lacurile carstice din Platoul Padiş (Vărăşoaia şi Negru) şi pe cele de acumulare de pe Someşul Cald-Beliş, Lacul Beliş-Fântânele.

                  Din Munţii Bihariei izvorăşte Crişul Negru sub numele de Poiana Crişului, deoarece traversează localitatea Poiana Crişului. Spre nord-est, adică spre Arieşul Mare, se scurg văile Ghizghiţei şi Galbena, pe ultima existând cascada Vârciorog.

                Pe culmea masivului se găseşte un lac nival (Tău Mare) la altitudinea de cca 1 500 m, de o deosebită frumuseţe.

 Date climatice Muntii Apuseni, Zona Arieseni

Munţii Bihor şi Munţii Vlădeasa, având cam aceleaşi altitudini, sunt caracterizaţi prin aceleaşi valori climatice.

                Astfel, valorile medii anuale oscilează între 2-6oC, coborând la sub 2oC la cele mai mari altitudini (ex. la Vlădeasa şi Cucurbăta Mare, valorile ajung la 1,2oC). La Stâna de Vale, staţiune cuibărită într-un bazinet, media anuală este de 4,1oC.

                Media lunii ianuarie este de -5,9oC la Stâna de Vale şi de 6,6oC la Vlădeasa (dar la Vlădeasa luna cea mai rece este februarie, cu valoarea de -7,2oC) iar luna cea mai cal-dă pentru Stâna de Vale este iulie cu 13,1oC dar pentru Vlădeasa luna cea mai caldă este august cu 9,5oC.

                Fiind munţi mai înalţi decât Munţii Pădurea Craiului, Munţii Bihor-Vlădeasa primesc cantităţi mai însemnate de precipitaţii ce oscilează în jurul valorii de 1 600 mm/an (la Stâna de Vale valorile sunt în jur de 1 800 mm/an). Pe marginea munţilor valorile scad la circa 1 000 mm/an iar la contactul cu depresiunea la circa 900 mm/an (ex. la Budureasa).

                Iarna se înregistrează precipitaţii solide începând din noiembrie (uneori din octombrie) şi ţin până în luna mai, grosimea zăpezii depăşind un metru, ajungând la 2-3 m în anumite condiţii, ca în bazinetul depresionar Stâna de Vale, în platoul carstic Padiş etc. De altfel, staţiunea Stâna de Vale este renumită pentru sporturile de iarnă.